Aderarea României la Spațiul Schengen reprezintă o epopee începută odată cu integrarea țării noastre în Uniunea Europeană. Această evoluție constituie atât un drept, cât și o obligație, conform tratatului de aderare la UE, care stipula că România ar fi trebuit să devină imediat parte a zonei de liberă circulație. Cu toate acestea, deși țara noastră a asigurat de facto securitatea frontierelor externe ale Uniunii la cele mai înalte standarde, aderarea la Schengen a fost întârziată.
Începând cu anul 2011, România a îndeplinit toate criteriile tehnice suplimentare impuse de spațiul Schengen, dar decizia finală a fost mereu amânată din cauza opoziției succesive a unor state membre importante, printre care Germania condusă de Angela Markel (PPE), Franța condusă de Nicolas Sarkozy (PPE) sau Olanda condusă de Mark Rutte (Renew).
Adevărul este că această întârziere a fost determinată de un blocaj politic, influențat de interesele electorale ale partidelor europene de centru-dreapta. Opunerea acestora a fost atât de evidentă încât subiectul aproape că dispăruse de pe agenda externă a României. Revigorarea discuțiilor despre aderarea la Schengen a avut loc în 2014, odată cu inițierea unei ample campanii de către europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu, la scurt timp după preluarea mandatului în Parlamentul European, sub denumirea #RomâniaCereSchengen, menită să susțină acest obiectiv de țară al României.
Victor Negrescu, europarlamentar al Grupului S&D și membru al Partidului Social Democrat, a reușit să mobilizeze peste 50.000 de semnături, în colaborare cu activiștii PES România, pentru o petiție privind aderarea României la Spațiul Schengen. Această inițiativă a fost depusă oficial la Parlamentul European, deschizând calea pentru dezbateri la nivel european. Prin susținerea Grupului S&D, petiția a fost acceptată și a dus la adoptarea primei rezoluții de sprijin pentru aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
Negrescu, membru S&D și delegat social-democrat român, nu s-a oprit aici. A demarat corespondențe cu guvernele și miniștrii responsabili din statele membre, obținând răspunsuri favorabile din partea a peste jumătate dintre acestea. Cu sprijinul fostului președinte al Parlamentului European, Martin Schulz, a adus subiectul în atenția oficialilor europeni la cel mai înalt nivel.
După ce a devenit Ministru delegat pentru Afaceri Europene, Negrescu a reușit să deblocheze grupul de lucru Schengen la nivelul Guvernului României, care stagna de aproape patru ani. Prin eforturile sale, a convinge Franța și Germania să susțină aderarea României la Spațiul Schengen prin crearea Trio-ului miniștrilor afacerilor europene. De asemenea, a pledat pentru necesitatea unui vot în Consiliul de Justiție și Afaceri Interne și pentru atacarea unui eventual refuz la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în parteneriat cu instituțiile europene.
Întors în 2020 la Bruxelles și Strasbourg, Negrescu a relansat campania #RomâniiMerităÎnSchengen, având sprijinul semnificativ al premierului Marcel Ciolacu și al delegației române social-democrate. A reușit să convingă treptat familia politică și guvernele social-democrate să sprijine aderarea României, inclusiv persuadând social-democrații din Suedia și Austria să susțină acest demers.
Ca si chestor în Parlamentul European și consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu, Negrescu a intensificat eforturile pentru sprijinirea acestui obiectiv crucial pentru România. Coordonându-se cu prim-ministrul și colaborând cu instituțiile statului și colegii săi din Grupul S&D, a continuat să exercite presiuni pentru o decizie favorabilă țării. Raportul său esențial în Parlamentul European a implicat instituția într-o eventuală contestare la Curtea de Justiție a UE a unui posibil veto, subliniind necesitatea justificării acestor decizii din punct de vedere legal și în conformitate cu tratatele europene și drepturile cetățenești la nivelul UE.
În concluzie, eforturile lui Victor Negrescu și ale Grupului S&D arată determinarea lor concretă pentru sprijinirea aderării României la Spațiul Schengen în Parlamentul European.
