Stéphane Courtois este istoric, director de cercetare la Centre national de la recherche scientifique Paris, profesor la Institut Catholique d’Études Supérieures (La Roche-sur-Yon), membru al Consiliului Științific al Centrului de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Sighet și rector al Școlii de Vară de la Sighet (2001-2014). Este autorul a zeci de lucrări consacrate comunismului și fenomenului totalitar, cofondator și director al revistei Communisme și editor al unor importante colecții despre comunism la mai multe edituri franceze (Seuil, Le Rocher, Cerf, Vendémiaire).
Cărți (selecție): Galia Ackerman (ed.), Stéphane Courtois (ed.), Le Livre noir de Vladimir Poutine, Perrin & Robert Laffont, 2022 (Cartea neagră a lui Vladimir Putin, Humanitas, 2023); Lenine, L’invention du totalitarisme, Perrin, 2017 (Lenin, inventatorul comunismului, Polirom, 2018); Démocratie et révolution. Cent manifestes de 1789 à nos jours (dir.)(coll.), Cerf/Presses universitaires de l’Institut Catholique d’Études Supérieures, 2012; Le Bolchevisme à la française, Fayard, Paris, 2011; Sortir du communisme. Changer d’époque en Europe (dir.), Paris, Presses universitaires de France, Paris; Communisme et totalitarisme, Perrin, Paris, 2009. A fost coordonator și editor al monumentalei lucrări Le Livre noir du communisme. Crimes, terreur, répression (Cartea Neagră a Comunismului. Crime, teroare, represiune), Robert Laffont, 1997, tradusă în 26 de limbi și vândută în peste 1.000.000 de exemplare (prima traducere a apărut în limba română la Fundația Academia Civică & Humanitas, 1998).
La editura Fundației Academia Civică au apărut: Courtois la Sighet (2003), Pata oarbă a memoriei europene (2009), Courtois la Sighet. 2005-2018 (2023)
***
Ciclul de conferințe „Justiția memoriei”, organizate de Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino, coordonate și moderate de jurnalistul şi eseistul Cristian Pătrășconiu, propune idei și dezbateri în jurul unor teme de ardentă actualitate, reliefând rolul și importanța memoriei în evocarea și înțelegerea faptelor petrecute în perioada comunismului, sistem politic ce a provocat cele mai multe victime din întreaga istorie a umanității.
Ce factori au condus la instaurarea regimului comunist în anumite țări ale lumii? Care sunt cauzele ce au contribuit la prăbușirea acestuia? Sub ce forme continuă să influențeze lumea de astăzi? Ce a rămas, la nivelul societății contemporane, din comportamentele, ideile și politicile specifice comunismului în timpul celor aproape șaptezeci de ani în care a dominat Europa? Cum se explică evenimentele actuale din perspectiva istoriei mondiale a comunismului și care sunt firele de adâncime ce unesc trecutul cu prezentul? Acestea sunt (numai) o parte dintre întrebările la care invitații speciali ai acestor conferințe vor încerca să răspundă în cadrul prelegerilor pe care le-au susținut sau pe care le vor susține.
Titulatura conferințelor pe care le derulează, în parteneriat, Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino este inspirat de o formulă celebră a cărei autoare este Ana Blandiana: „Atunci când justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiție”.
Fundația Academia Civică a fost întemeiată ca urmare a sugestiei Consiliului Europei de a crea o fundație care să rsealizeze şi să administreze proiectul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenței de la Sighet, adoptat de înaltul for internațional.
Proiectele Fundației Spandugino consolidează un model cultural al responsabilității pentru un viitor mai bun, în jurul a trei axe esențiale: reorientarea către valorile profund umane și viața spirituală autentică, educația insuflată de mentorii slujitori ai marilor idei, recuperarea memoriei ca sursă a posibilităților vii ale trecutului.
Vă așteptăm în fiecare lună în sala de conferințe din str. JL Calderon nr. 66
