Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind legea pensiilor magistraților. Actul normativ merge acum la promulgare, după o decizie adoptată la limită, în urma mai multor amânări și tensiuni instituționale.
Potrivit surselor din CCR, solicitarea ÎCCJ de sesizare a Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost respinsă cu 5 voturi la 4. Pe fondul legii, obiecția de neconstituționalitate a fost respinsă cu 7 voturi la 2, iar sesizarea privind cuantumul pensiei prevăzut de noua reglementare a fost respinsă cu 6 voturi la 3.
Decizia deschide calea promulgării, însă nu închide disputa juridică și instituțională care a marcat întregul parcurs al reformei.
Decizie la limită, după cinci amânări
Actualul proiect a ajuns din nou pe masa CCR după ce, la 20 octombrie 2025, Curtea declarase neconstituțională prima variantă a reformei, invocând motive de procedură – în special lipsa solicitării avizului CSM în termenul legal.
Ulterior, Guvernul a revenit cu o nouă formă a legii, asumându-și răspunderea în Parlament la 2 decembrie 2025. ÎCCJ a contestat din nou actul normativ, declanșând o serie de amânări succesive la CCR. Au existat inclusiv blocaje legate de cvorum și depuneri de documente în ajunul ședințelor, ceea ce a alimentat percepția unui dosar extrem de tensionat.
În tot acest context, președintele Nicușor Dan a criticat public tergiversările, avertizând că acestea afectează credibilitatea instituțiilor într-un subiect care „trenează în societate de foarte multă vreme”.
Ce schimbă legea: recalculare și tranziție până în 2042
Noua lege prevede recalcularea pensiei de serviciu la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. Formula a fost prezentată de Executiv drept o reducere a privilegiilor, însă criticii susțin că mecanismul este instabil și susceptibil de litigii.
În paralel, vârsta de pensionare urmează să crească etapizat până la 65 de ani, într-o perioadă de tranziție de 15 ani, până în 2042. Potrivit criticilor, arhitectura acestei tranziții este concepută într-un mod care ar putea face dificilă aplicarea efectivă a majorării în forma anunțată.
ÎCCJ a susținut în sesizarea sa că legea „încalcă brutal independența justiției”, că utilizează termeni ambigui și creează discriminări în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu. Instanța supremă a acuzat și existența unui „narativ” public care ar fi substituit o fundamentare juridică riguroasă.
Dosarul CJUE, respins la un vot distanță
Separat de obiecția de neconstituționalitate, ÎCCJ a cerut, la 10 februarie 2026, ca CCR să sesizeze CJUE cu întrebări preliminare în temeiul art. 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Instanța invoca posibile probleme de compatibilitate cu principiile dreptului UE, inclusiv proporționalitatea, egalitatea și securitatea juridică.
În spațiul public s-a discutat că o eventuală sesizare a CJUE ar fi putut prelungi dosarul cu luni sau chiar ani. Respingerea acestei solicitări – la un singur vot diferență – închide, pentru moment, această cale procedurală.
Reformă promulgată, conflict deschis
Prin decizia de astăzi, CCR trimite legea direct în etapa promulgării. Totuși, hotărârea – adoptată la limită în privința sesizării CJUE – și opoziția fermă a ÎCCJ lasă în urmă o reformă contestată chiar de instanța supremă.
În loc să marcheze un „capăt de drum” juridic, votul CCR riscă să consacre un nou episod de conflict instituțional într-un dosar care a divizat sistemul judiciar, scena politică și opinia publică.
