Lidera USR și candidata formațiunii la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi, a făcut o serie de afirmații controversate pe teme de securitate națională în cadrul unei dezbateri organizate de Digi24. Întrebările adresate de contracandidatul său, Mircea Geoană, au scos la iveală lacune în înțelegerea mecanismelor NATO și a rolului României în cadrul alianței.
Articolul 5 și confuziile candidatei
Întrebată despre planurile de apărare NATO pentru România și despre subordonarea forțelor militare în caz de criză, Elena Lasconi a calificat scenariul drept „o situație fantezistă”. Declarația a fost contestată imediat de Mircea Geoană, care a explicat că este vorba despre o procedură reală prevăzută în strategia NATO.
În continuare, Lasconi a adus în discuție Articolul 5 al Tratatului NATO, susținând că acesta „nu a fost niciodată încălcat” și sugerând că, în cazul unei crize, România ar trebui să reziste 30 de zile până la intervenția aliată:
„Este esențial să cheltuim cei 2,5% din PIB pentru înzestrare armată, ca să ne putem pregăti. Dacă ar fi încălcat Articolul 5, asta ar însemna că trebuie să rezistăm cel puțin 30 de zile.”
Afirmațiile au fost corectate de Geoană, care a subliniat că Articolul 5 a fost activat o singură dată, în 2001, după atacurile teroriste din Statele Unite, iar doctrina NATO prevede apărarea imediată:
„Cele 30 de zile, nu știu de unde le scoateți. Doctrina NATO este să activăm apărarea din prima secundă.”
Critici și reacții
Geoană, fost secretar general adjunct al NATO, a pus sub semnul întrebării pregătirea Elenei Lasconi pentru funcția de președinte:
„Din punct de vedere al cunoștințelor de securitate națională, iertați-mă, dar nu cred că sunteți pregătită pentru această funcție.”
În replică, Lasconi a afirmat că este pregătită pentru președinție, adăugând ironic: „Vă mulțumesc, domnule Geoană, pentru subestimare.”
O serie de greșeli repetate
Aceasta nu este prima dată când lidera USR este criticată pentru lacune în domeniul securității. Recent, Lasconi nu a putut numi țările membre ale Consiliului de Securitate al ONU și a afirmat, în mod eronat, că România ar face parte din acest organism. De asemenea, a oferit un număr greșit de membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Aceste declarații ridică semne de întrebare cu privire la nivelul de pregătire al candidatei pentru funcția de președinte, mai ales în contextul unor provocări de securitate majore în regiune.
